Mult timp am crezut că problema e la mine. Că eu am rămas în urmă. Că nu scriu cum trebuie, că nu aleg imaginile potrivite, că nu setez audiența corect, că undeva greșesc și nu reușesc să văd unde.
A fost suficient să analizez cifrele altor firme care activează în același domeniu ca să înțeleg că nu e un caz izolat. Aproape toți trec prin aceeași perioadă. Vânzări mai instabile, vizibilitate mai greu de obținut, costuri mai mari pentru rezultate mai mici. Transformările sunt rapide și nu lasă timp de acomodare.
Mulți explică situația prin creșterea taxelor. Fără îndoială, acestea apasă pe mediul de afaceri. Eu văd însă o schimbare mai profundă. Atenția oamenilor s-a mutat. Modul în care cumpără s-a schimbat radical față de ceea ce funcționa acum câțiva ani. Deciziile sunt mai rapide, mai emoționale, iar loialitatea față de branduri este tot mai fragilă.
În paralel, rețelele sociale și motoarele de căutare au redesenat terenul de joc. Afacerile de nișă pierd teren în fața marilor companii. Vizibilitatea se cumpără, iar concurența devine din ce în ce mai dură. Este o regulă simplă și rece: câștigă cel care își permite să investească mai mult.
Privind lucrurile realist, nu pot spune că este nedrept. Este doar modul în care funcționează piața. Adaptarea nu mai este o opțiune, este o condiție de supraviețuire.
În tot acest context, eu am avut un avantaj pe care l-am construit fără să îmi dau seama că va deveni atât de important. Am ales modelul „one man show”. Nu am angajați, nu port presiunea salariilor, nu am datorii care să mă oblige să iau decizii disperate. Libertatea aceasta îmi permite să mă mișc rapid, să schimb direcția atunci când simt că este necesar și să rezist perioadelor mai dificile.
Mai am ceva ce nu apare în bilanțuri și nu poate fi cuantificat în grafice. Credința că lucrurile vor merge în direcția bună și speranța că munca depusă își va găsi rostul. Aceste două repere îmi definesc prezentul și felul în care privesc viitorul.
Dacă te regăsești în gândurile mele, te aștept să revii pe site. Voi scrie despre ce trăiesc, despre ce învăț și despre ce funcționează sau nu. Fiecare va lua de aici ceea ce îi este util.
Cu Dumnezeu înainte.